INDURÁ, pers. 3. indurează, vb. I. Refl. (Med.; despre țesuturi) A se întări. – Din fr. indurer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INDURÁ vb. I. refl. (Med.; despre țesuturi) A se întări. [< fr. indurer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDURÁ vb. refl. (despre țesuturi, organe) a deveni dur, a se întări. (< fr. indurer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

indurá vb., ind. prez. 3 sg. indureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink