4 definiții pentru indispunere
Explicative DEX
INDISPUNERE, indispuneri, s. f. Faptul de a (se) indispune. – V. indispune.
INDISPUNERE, indispuneri, s. f. Faptul de a (se) indispune. – V. indispune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
indispunere sf [At: DN3 / Pl: ~ri / E: indispune] 1-3 Indispoziție (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDISPUNERE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) indispune; indispoziție. [< indispune].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
indispunere s. f., pl. indispuneri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: indispunere
indispunere substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
indispunere, indispunerisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) indispune. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: indispoziție
etimologie:
- indispune DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.