IMPOTÉNȚĂ s. f. Lipsă de vigoare; neputință. ♦ Spec. Stare (patologică) a unui bărbat inapt pentru săvârșirea actului sexual. – Din fr. impotence, lat. impotentia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOTÉNȚĂ f. 1) Caracter impotent; lipsă de putere, de vigoare. 2) Stare de impotent. [G.-D. impotenței] /<fr. impotence, lat. impotentia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOTÉNȚĂ s.f. (Rar) Lipsă de vigoare; neputință, moleșeală. ♦ Imposibilitatea săvârșirii actului sexual de către un bărbat. [< fr. impotence, lat. impotentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOTÉNȚĂ s. f. 1. lipsă de vigoare; neputință. ◊ imposibilitate a bărbatului de a săvârși actul sexual. 2. ~ funcțională = pierdere totală sau parțială a funcțiilor unui membru, ca urmare a unei fracturi, paralizii, anchiloze. (< fr. impotence, lat. impotentia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOTÉNȚĂ s. (MED.) (livr.) emasculație, (pop.) neputință.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOTÉNȚĂ s. v. incapacitate, neputință, slăbiciune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Impotență ≠ potență, vigoare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

impoténță s. f., g.-d. art. impoténței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*impoténță f., pl. e (lat. impotentia). Neputință, infirmitate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink