GÂȚĂ ~e f. reg. Păr lung (și des) împletit în cosiță; coadă. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂȚĂ, gâțe, s. f. (Reg.) Cosiță. ♦ Panglică sau șiret care se împletește la capătul cosițelor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂȚĂ s. v. coadă, cosiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gâță, gâțe, s.f. 1. (reg.) panglică sau baieră împletită la capătul cosițelor pentru a le putea înnoda în jurul capului. 2. poftă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gî́ță f., pl. e (cp. cu ngr. kótsos, gîță). Mold. Trans. Coadă de păr împletită, uneorĭ împodobită cu cordele (cum poartă fetele). A împleti gîțe albe, a rămînea [!] nemăritată. V. cĭuf 2.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink