fășiu sm [At: LIUBA-IANA, M. 25 / Pl: ~ii / E: fașă + -iu] (Ban; șîs cumnat~) Fiecare dintre cei doi bărbați căsătoriți cu două surori.

❍FĂȘIU, FĂȘIU sm. Băn. Cumnat (cînd e vorba de doi inși ale căror soții sînt surori).

fășiu s. m. – Soțul cumnatei. Cr. faša (Bogrea, Dacor., III, 730). Totuși, DAR preferă să plece de la fașe însă este puțin probabil (acest grad de înrudire ar fi imaginat în cruciș, ca fața scutecelor; în acest caz ideea de bază ar fi cea de „încrucișat”, nu cea de „scutec”).

fășiu, fășii, s.m. (reg.; la pl.) bărbați care țin de soții două surori.