opțiuni
  • info
3 definiții pentru durduire

Explicative DEX

DURDUI, pers. 3 durduie, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A dudui (2), a hurui. 2. Tranz. fact. A zgudui, a cutremura. – Cf. dudui.

Ortografice DOOM

durdui vb., ind. și conj. prez. 3 sg. durduie, imperf. 3 sg. durduia

Sinonime

DURDUI vb. v. clătina, cutremura, dârdâi, dudui, tremura, zgudui.

Intrare: durduire
durduire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durduire
  • durduirea
plural
  • durduiri
  • durduirile
genitiv-dativ singular
  • durduiri
  • durduirii
plural
  • durduiri
  • durduirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

durduiverb

regional
  • 1. intranzitiv A dudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dudui hurui
    • format_quote Mîndrea avea cal bun și durduia pămîntul subt el. SANDU-ALDEA, U. P. 96. DLRLC
    • format_quote Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • format_quote Trăsura noastră se auzea durduind... pe petrișul pîraielor. ALECSANDRI, C. 33. DLRLC
  • 2. tranzitiv factitiv Cutremura, zgudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cutremura zgudui
    • format_quote Tunurile bubuiau unul după altul, zbucnind fulgerător de repede, durduind ferecăturile cupolei, cutremurînd văzduhul. SANDU-ALDEA, U. P. 137. DLRLC
etimologie:
  • cf. dudui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.