DISCRIMINÁ, discriminez, vb. I. Tranz. (Rar) A separa, a face deosebire, a face distincție, a distinge. – Din lat., it. discriminare, fr. discriminer.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DISCRIMINÁ ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparație cu ceilalți cetățeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCRIMINÁ vb. I. tr. A separa, a face deosebire, a distinge. [< lat. discriminare, cf. it. discriminare, fr. discriminer].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCRIMINÁ vb. tr. a face o discriminare. (< fr. discriminer, lat., it. discriminare)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCRIMINÁ vb. v. deosebi.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

discriminá vb., ind. prez. 1 sg. discriminéz, 3 sg. și pl. discrimineáză
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink