DIARÉE s. f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [Pr.: di-a-] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DIARÉE s. f. boală constând în evacuarea frecventă a materiilor fecale de consistență lichidă. (< fr. diarhée)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DIARÉE s. (MED.) (pop.) cufureală, lamoste, pântecare, pântecăraie, pârțuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (înv. și reg.) scursoare, (înv.) scursură, (eufemistic) deranjament.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

diarée s. f. (sil. di-a-), art. diaréea, g.-d. art. diaréii; pl. diaréi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

diaréĭe f., pl. eĭ (lat. diarrhóea, d. vgr. diárroia, care vine d. diarréo, compus din diá, pin și réo, curg. V. cataroĭ). Med. Cufureală, treapăd, o boală care face ca materiile fecale să ĭasă aproape lichide. V. purgativ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink