17 definiții pentru deocheat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEOCHEAT, -Ă, deocheați, -te, adj. 1. (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului (1). 2. Fig. Indecent, necuviincios. ♦ Cu reputație proastă; compromis. ♦ Exagerat. [Pr.: de-o-.Var.: (reg.) diocheat, -ă adj.] – V. deochea.

DEOCHEAT, -Ă, deocheați, -te, adj. 1. (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului (1). 2. Fig. Indecent, necuviincios. ♦ Cu reputație proastă; compromis. ♦ Exagerat. [Pr.: de-o-.Var.: (reg.) diocheat, -ă adj.] – V. deochea.

deocheat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, ap. GCR. II, 338 / V: ~et2, ~chiat2, dio~ / Pl: ~ați, ~e / E: deochea] 1 (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului. 2 (Fig) Fermecat. 3 (Fig; d. lucruri) Stricat. 4 (Fig) Priceput. 5 (Cu sens hip.) Drăguț. 6 (Cu sens hip.) Nostim. 7 (Fig; imp) Exagerat. 8 (Fig) Caraghios. 9 (Fig) Ciudat. 10 (Fig; d. oameni) Cu reputație proastă Si: compromis. 11 (D. animale) Nărăvaș (din cauza deochiului). 12 (Îe) A bate ca într-un putinei ~ A încerca ceva în zadar.

deocheat1 sn [At: ALECSANDRI, T. 1043 / V: ~et1, ~chiat1 / Pl: ~uri / E: deochea] 1-4 Deochere (1-4). 5-6 Deochi1 (2-3).

DEOCHEAT, -Ă, deocheați, -te, adj. 1. (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului. (Atestat în forma regională diocheat) Iar capul cel diocheat Să rămîie luminat, Curat, de boală scăpat. ALECSANDRI, P. P. 10. 2. Fig. Indecent, necuviincios; decoltat, piperat, fără perdea. Trece peste toate glumele și frazele voastre, oricît de nesărate și deocheate sînt cîteodată. C. PETRESCU, A. R. 29. ♦ Cu reputație proastă; compromis, pătat. (Substantivat) Casa... era locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului. M. I. CARAGIALE, C. 133. 3. Fig. Exagerat. Să găsească două-trei mii de lei cu camătă mai puțin deocheată. C. PETRESCU, Î. II 138. Cît vei auzi că încep a croi cîte una [o minciună] mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. ODOBESCU, S. III 46. – Variantă: (regional) diocheat, -ă adj.

DEOCHEAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DEOCHEA și A SE DEOCHEA. 2) fig. (despre persoane) Care are o reputație proastă; compromis. 3) fig. (despre glume, vorbe) Care depășește limitele bunei-cuviințe; indecent. [Sil. de-o-cheat] /v. a deochea

deocheát, -ă adj. Bolnav de deochĭ. Compromis. O mincĭună deocheată, o mincĭună gogonată, patentă. Deocheatule! frumosule (iron. saŭ serios). – În vest -chĭát. În est, pop. diochét, -chétă. Cp. cu boghet.

DIOCHEAT, -Ă adj. v. deocheat.

deochiat a. 1. fermecat prin deochiu (se zice și despre vacile cari nu stau la muls și nu primesc vițelul); 2. fig. frumos, nostim: deochiatule! 3; pop. ce bate la ochi: deochiat prin excluzivismul său; 4. fam. enorm, exagerat: încep a croi câte una mai deochiată.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

deocheat adj. m., pl. deocheați; f. sg. deocheată, pl. deocheate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEOCHEAT adj. v. deșănțat, imoral, impudic, indecent, interlop, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, suspect, trivial, vulgar.

deocheat adj. v. DEȘĂNȚAT. IMORAL. IMPUDIC. INDECENT. INTERLOP. NECUVIINCIOS. NERUȘINAT. OBSCEN. PORNOGRAFIC. SCABROS. SCÎRBOS. SUSPECT. TRIVIAL. VULGAR.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

deocheat, -ă, deocheați, -te, adj. – Fermecat, vrăjit, îmbolnăvit. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din deochia (MDA).

Intrare: deocheat
deocheat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • deocheat
  • deocheatul
  • deocheatu‑
  • deochea
  • deocheata
plural
  • deocheați
  • deocheații
  • deocheate
  • deocheatele
genitiv-dativ singular
  • deocheat
  • deocheatului
  • deocheate
  • deocheatei
plural
  • deocheați
  • deocheaților
  • deocheate
  • deocheatelor
vocativ singular
plural
diocheat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diocheat
  • diocheatul
  • diocheatu‑
  • diochea
  • diocheata
plural
  • diocheați
  • diocheații
  • diocheate
  • diocheatele
genitiv-dativ singular
  • diocheat
  • diocheatului
  • diocheate
  • diocheatei
plural
  • diocheați
  • diocheaților
  • diocheate
  • diocheatelor
vocativ singular
plural
diochet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deochiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
deochet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

deocheat, deocheaadjectiv

  • 1. în superstiții Bolnav din cauza deochiului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Iar capul cel diocheat Să rămîie luminat, Curat, de boală scăpat. ALECSANDRI, P. P. 10. DLRLC
  • 2. figurat Fără perdea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trece peste toate glumele și frazele voastre, oricît de nesărate și deocheate sînt cîteodată. C. PETRESCU, A. R. 29. DLRLC
    • 2.1. Cu reputație proastă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote (și) substantivat Casa... era locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului. M. I. CARAGIALE, C. 133. DLRLC
    • 2.2. Exagerat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: exagerat
      • format_quote Să găsească două-trei mii de lei cu camătă mai puțin deocheată. C. PETRESCU, Î. II 138. DLRLC
      • format_quote Cît vei auzi că încep a croi cîte una [o minciună] mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. ODOBESCU, S. III 46. DLRLC
etimologie:
  • vezi deochea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.