dexonline

info

8 definiții pentru cărucer

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂRUCER, căruceri, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Căruță + suf. -ar.

sursa: DEX '09 (2009)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CĂRUCER, căruceri, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Căruță + suf. -ar.

sursa: DEX '98 (1998)
adăugată de valeriu
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cărucer sm [At: (a. 1814) URICARIUL I, 37/23 / Pl: ~i / E: căruță + -ar] 1 (Reg) Căruțaș. 2 (Ast; art) Vizitiul.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CĂRUCER, căruceri, s. m. (Mold.) Căruțaș. M-am schimbat în straie de cărucer, ca să pot iar intra aici. ALECSANDRI, T. I 214. Aste-s două scrisori ce le aducea cărucerul de la Vaisbruc. NEGRUZZI, S. III 196. Cărucer m-oi face Și pe drum oi trece, Cu care Cu povară. MARIAN, O I 266.

sursa: DLRLC (1955-1957)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

CĂRUCER, căruceri, s. m. (Reg.) Căruțaș. – Din căruță + suf. -ar.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cărucér m. (d. căruță). Est. Cel care conduce o căruță, căruțaș.

sursa: Scriban (1939)
adăugată de LauraGellner
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cărucer (reg.) s. m., pl. căruceri

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cărucer (reg.) s. m., pl. căruceri

sursa: DOOM 2 (2005)
adăugată de raduborza
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

cărucer s. m., pl. căruceri

sursa: Ortografic (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- flag semnalează o greșeală
- link permalink

Intrare: cărucer

cărucer substantiv masculin admite vocativul

substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	cărucer	cărucerul căruceru‑
nominativ-acuzativ	plural	căruceri	cărucerii
genitiv-dativ	singular	cărucer	cărucerului
genitiv-dativ	plural	căruceri	cărucerilor
vocativ	singular	cărucerule cărucere
vocativ	plural	cărucerilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

cărucer, cărucerisubstantiv masculin

1. regional Căruțaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: căruțaș
- format_quote M-am schimbat în straie de cărucer, ca să pot iar intra aici. ALECSANDRI, T. I 214. DLRLC
- format_quote Aste-s două scrisori ce le aducea cărucerul de la Vaisbruc. NEGRUZZI, S. III 196. DLRLC
- format_quote Cărucer m-oi face Și pe drum oi trece, Cu care Cu povară. MARIAN, O I 266. DLRLC

etimologie:

Căruță + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.