CULIȘER 👉 CULEȘER.

culișér, V. culeșer.

CULEȘER, CULIȘER (pl. -re) sn. Făcăleț, mestecău, bățul cu care se mestecă mămăliga: să nu mă faci ... să iau culeșerul din ocniță, și să te desmierd (CRG.) [culeașă].

culeșér și culișér n., pl. e (d. culéșă = coleșă. D. rom. vine rut. kulišir). Mold. nord. Făcăleț, melesteŭ.