8 definiții pentru comis (confiscare)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
comis6 sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr commis] 1 Confiscare a bunurilor unui vasal. 3 Confiscare a mărfurilor prohibite sau introduse prin fraudă.
COMIS s.n. Confiscare a bunurilor unui vasal. ♦ Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. [Pl. -suri. / < fr. commis, cf. commettre – a comite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMIS s. n. confiscare de bunuri. (< fr. commis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COMIS s.m. (Mold., ȚR) Boier însărcinat cu îngrijirea grajdurilor domnești. A: Comisul cel mare. PSEUDO-COSTIN, 3r. Manolachie Hrisoverghi comisul. NCL II. 292; cf. URECHE. B: Golescul, marele comis. R. GRECEANU. Vintilă comisul. LET. ȚR, 29r; cf. LET. ȚR, 35v. Etimologie: sl. komisŭ. Vezi și comisoaie, comișel.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
comis2 (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
comis2 (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
comis (confiscare de bunuri) s. n., pl. comisuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
comis1 s.n. (reg.) pâine cazonă din armata austro-ungară; prefont.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
comis, comisurisubstantiv neutru
- 1. Confiscare a bunurilor unui vasal. DN
- 1.1. Confiscare a unor mărfuri prohibite sau introduse prin fraudă. DN
-
etimologie:
- commis, cf. commettre – a comite. DN