opțiuni
  • info

15 definiții pentru cărămidar

din care

Explicative DEX

CĂRĂMIDAR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. – Cărămidă + suf. -ar.

CĂRĂMIDAR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. – Cărămidă + suf. -ar.

cărămidar sm [At: BIBLIA (1688), 290/1 / V: (reg) ~izar, (înv) ~iu / Pl: ~i / E: cărămidă + -ar] 1-2 Persoană care fabrică (sau vinde) cărămizi.

CĂRĂMIDAR sm. ⊕ ⚚ Cel ce face sau vinde cărămizi.

CĂRĂMIDAR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. Voi vă și scăldați în lac, în partea unde nu erau gropi adînci, unde nu erau hățișuri care se împleteau pe după picioare și unde nu se bălăceau bivolii cărămidarilor. PAS, Z. I 235. Tată-său era cărămidar la marginea orașului București. VLAHUȚĂ, O. AL. 146.

CĂRĂMIDAR, cărămidari, s. m. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. – Din cărămidă + suf. -ar.

CĂRĂMIDAR ~i m. Persoană care face sau vinde cărămizi. [G.-D. cărămizii] /cărămidă + suf. ~ar

cărămidar m. cel ce fabrică sau vinde cărămizi.

cărămidár m. Fabricant orĭ vînzător de cărămidă.

cărămidariu sm vz cărămidar

cărămizar sm vz cărămidar

Ortografice DOOM

cărămidar s. m., pl. cărămidari

cărămidar s. m., pl. cărămidari

cărămidar s. m., pl. cărămidari

Sinonime

CĂRĂMIDAR s. (Transilv. și Maram.) teglar.

CĂRĂMIDAR s. (Transilv. și Maram.) teglar.

Intrare: cărămidar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărămidar
  • cărămidarul
  • cărămidaru‑
plural
  • cărămidari
  • cărămidarii
genitiv-dativ singular
  • cărămidar
  • cărămidarului
plural
  • cărămidari
  • cărămidarilor
vocativ singular
  • cărămidarule
  • cărămidare
plural
  • cărămidarilor
cărămidariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cărămizar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cărămidar, cărămidarisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care fabrică sau vinde cărămizi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: teglar
    • format_quote Voi vă și scăldați în lac, în partea unde nu erau gropi adînci, unde nu erau hățișuri care se împleteau pe după picioare și unde nu se bălăceau bivolii cărămidarilor. PAS, Z. I 235. DLRLC
    • format_quote Tată-său era cărămidar la marginea orașului București. VLAHUȚĂ, O. A. I 146. DLRLC
etimologie:
  • Cărămidă + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.