opțiuni
  • info

10 definiții pentru bănicer

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂNICER, băniceri, s. m. 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cereale cu banița. 3. Bănicioară. – Baniță + suf. -ar.

BĂNICER, băniceri, s. m. 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cereale cu banița. 3. Bănicioară. – Baniță + suf. -ar.

bănicer [At: PAMFILE, C. / Pl: ~e / E: baniță + -ar] 1-2 sm Meseriaș care face coșuri sau banițe (din coajă de tei). 3 sm Bărbat care măsoară cereale cu banița (2). 4-5 sn (Reg; șhp) Baniță (1-2). 6-7 sn Conținutul unei banițe (1).

bănicér s.m. 1 Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2 Persoană care măsoară grîu sau alte cereale cu banița. 3 (reg.) Bănicioară. • pl. -i. /baniță + -ar.

❍BĂNICER sm. Mold. (PAMF.) 🛞 Meșteșugar care face banițe.

BĂNICER, băniceri, s. m. 1. Meșter care face coșuri (sau banițe) din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cu banița grîu sau alte cereale.

BĂNICER, băniceri, s. m. 1. Meșter care face coșuri sau banițe din coajă de tei. 2. Cel care măsoară cu banița cereale. – Din baniță + suf. -ar.

bănicér m. (d. banițŭ; bg. baničar, vînzător de prăjiturĭ). Făcător de banițe. Hamal care încarcă banițele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bănicer (rar) s. m., pl. băniceri

bănicer (rar) s. m., pl. băniceri

bănicer s. m., pl. băniceri

Intrare: bănicer
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bănicer
  • bănicerul
  • băniceru‑
plural
  • băniceri
  • bănicerii
genitiv-dativ singular
  • bănicer
  • bănicerului
plural
  • băniceri
  • bănicerilor
vocativ singular
  • bănicerule
  • bănicere
plural
  • bănicerilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bănicer, bănicerisubstantiv masculin

  • 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Cel care măsoară cereale cu banița. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Bănicioară. DEX '98 DEX '09
    sinonime: bănicioară
etimologie:
  • Baniță + sufix -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.