2 definiții pentru bulbotuber
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bulbotuber s.m. (bot.) Tubercul scurt, îngroșat, acoperit cu frunze membranoase, conținînd substanțe nutritive. • pl. -i. /<fr. bulbotuber.
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BULBOTUBER (< bulb + tubercul) s. m. Tubercul scurt, compact, acoperit de tunici membranoase și uscate.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bulbotuber
bulbotuber substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)