opțiuni
  • info
5 definiții pentru bucățelire

Explicative DEX

bucățeli vb. IV. tr. (reg.; compl. indică alimente, obiecte de dimensiuni mai mari etc.) A tăia, a îmbucătăți. • prez.ind. -esc. /bucățele, pl. lui bucățică + -i.

BUCĂȚELI (-elesc) vb. tr. A face bucățele, a rupe sau a tăia în mici bucățele: apoi îl bucățelește .. tot ca de tocană (RET.) .

BUCĂȚELI, bucățelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A îmbucătăți. – Din bucățele (pl. lui bucățică).

Ortografice DOOM

bucățeli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucățelesc, imperf. 3 sg. bucățelea; conj. prez. 3 sg. și pl. bucățelească

Sinonime

BUCĂȚELI vb. v. îmbucătăți.

Intrare: bucățelire
bucățelire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucățelire
  • bucățelirea
plural
  • bucățeliri
  • bucățelirile
genitiv-dativ singular
  • bucățeliri
  • bucățelirii
plural
  • bucățeliri
  • bucățelirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucățeli, bucățelescverb

  • 1. regional A tăia în bucățele. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    sinonime: îmbucătăți
    • format_quote reflexiv pasiv Uite așa de laolaltă toată [moșia] s-a bucățelit. CONTEMPORANUL, I 198. DLRLC
    • format_quote Apoi îl bucățelește .. tot ca de tocană. (RET.) CADE
etimologie:
  • bucățele (pluralul lui bucățică). DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.