BOXER², boxeri, s. m. Câine de pază înrudit cu dogul și cu buldogul, cu pielea de pe cap cutată. – Din fr., engl. boxer.

boxer¹ s.m. (sport) Persoană care practică boxul; pugilist. • pl. -i. /<fr. boxeur.

boxer² s.m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu gambele foarte lungi, cu urechile dispuse vertical, cu pielea de pe cap cutată, cu părul scurt, de culoare arămie, aspru și strălucitor; cîine care aparține acestei rase. • pl. -i. /<fr. boxer, germ. Boxer.

boxer³ s.m. pl. Poreclă dată de europeni chinezilor participanți la răscoala din 1899-1901. • pl. -i. /<fr., engl. boxers.

BOXER² s.m. Cîine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru, strălucitor. [< fr. boxer].

BOXER² s. m. câine de pază puternic, cu pielea de pe cap cutată și părul scurt, aspru. (< fr. boxer, germ. Boxer)

boxer¹ (câine de rasă) s. m., pl. boxeri

*boxer² (rasă de câini) s. m., pl. boxeri

BOXÉR² (< fr., engl.) s. m. Rasă de cîini de pază, de origine germană, cu aspect puternic, dar armonios, cu talia de 56-60 cm, gambe foarte lungi și urechi purtate vertical, avînd pielea de pe cap și frunte cutată, culoare arămie, păr scurt, aspru și strălucitor.