5 definiții pentru bolnicer
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bolnicer s.m. (înv.) 1 Persoană care îngrijea bolnavii; infirmier. ◊ Fig. Bolnicerii într-această bolniță au fost apostolii (VARL.). 2 Persoană care îngrijea vitele bolnave; veterinar. • pl. -i. /<slav. больннчарь.
BOLNICER, bolniceri, s. m. (Înv. și arh.) Călugăr însărcinat cu îngrijirea bolnavilor într-o mănăstire. – Din bolniță + suf. -ar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BOLNICER s. v. infirmier.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bolnicer s. v. INFIRMIER.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bolnicer (bolniceri), s. m. – Infirmier. – Var. boltnicer. Sl. bolĭničarĭ, cf. boli, bolnav (sec. XVII). Astăzi se folosește numai pentru călugării care se ocupă în mănăstiri de îngrijirile medicale. Var. este produsul unei confuzii cu boltă.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
bolnicer, bolnicerisubstantiv masculin
- 1. Călugăr însărcinat cu îngrijirea bolnavilor într-o mănăstire. DLRMsinonime: infirmier
etimologie:
- bolniță + sufix -ar. DLRM