opțiuni
  • info
10 definiții pentru boboni

Explicative DEX

boboni vti(a) [At: ANON. CAR. / V: bom- / Pzi: ~nesc / E: boboană] 1-2 (Pop; mgm) A vrăji. corectat(ă)

BOBONI (-onesc) vb. tr. și intr. Băn. Trans. Maram. A fermeca, a vrăji [boboană].

bomboni2 v vz boboni

bobonéz (mă) v. refl. V. boboșez.

Sinonime

BOBONI vb. v. descânta, face, fermeca, meni, ursi, vrăji.

boboni vb. v. DESCÎNTA. FACE. FERMECA. MENI. URSI. VRĂJI.

Arhaisme și regionalisme

BOBONI vb. (Ban.) A fermeca, a vrăji. Bobonesk. Superstitionbus ulor. AC, 331. Etimologie: boboană. Vezi și boboană, bobonitor, bobonoșag. verb

boboni, bobonesc, (băboni), v.t. (reg.) A vrăji, a fermeca: „De nu s-ar ști boboni, / Vai, Doamne, urât-ar si” (Țiplean, 1906: 480). – Din boboană „vrajă” (MDA).

boboni, bobonesc, (băboni), vb. intranz. – (reg.) A vrăji, a fermeca: „De nu s-ar ști boboni, / Vai, Doamne, urât-ar si” (Țiplean, 1906: 480). – Din boboană „vrajă” (MDA).

boboni, -esc, (băboni), vb. intranz. – A vrăji, a fermeca: „De nu s-ar ști boboni, / Vai, Doamne, urânt-ar si” (Țiplea 1906: 480). – Din boboană „vrajă”.

Intrare: boboni
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boboni
  • bobonire
  • bobonit
  • bobonitu‑
  • bobonind
  • bobonindu‑
 singular plural
  • bobonește
  • boboniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bobonesc
 (să)
  • bobonesc
  • boboneam
  • bobonii
  • bobonisem
a II-a (tu)
  • bobonești
 (să)
  • bobonești
  • boboneai
  • boboniși
  • boboniseși
a III-a (el, ea)
  • bobonește
 (să)
  • bobonească
  • bobonea
  • boboni
  • bobonise
plural I (noi)
  • bobonim
 (să)
  • bobonim
  • boboneam
  • bobonirăm
  • boboniserăm
  • bobonisem
a II-a (voi)
  • boboniți
 (să)
  • boboniți
  • boboneați
  • bobonirăți
  • boboniserăți
  • boboniseți
a III-a (ei, ele)
  • bobonesc
 (să)
  • bobonească
  • boboneau
  • boboniră
  • boboniseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bomboni
  • bombonire
  • bombonit
  • bombonitu‑
  • bombonind
  • bombonindu‑
 singular plural
  • bombonește
  • bomboniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bombonesc
 (să)
  • bombonesc
  • bomboneam
  • bombonii
  • bombonisem
a II-a (tu)
  • bombonești
 (să)
  • bombonești
  • bomboneai
  • bomboniși
  • bomboniseși
a III-a (el, ea)
  • bombonește
 (să)
  • bombonească
  • bombonea
  • bomboni
  • bombonise
plural I (noi)
  • bombonim
 (să)
  • bombonim
  • bomboneam
  • bombonirăm
  • bomboniserăm
  • bombonisem
a II-a (voi)
  • bomboniți
 (să)
  • bomboniți
  • bomboneați
  • bombonirăți
  • bomboniserăți
  • bomboniseți
a III-a (ei, ele)
  • bombonesc
 (să)
  • bombonească
  • bomboneau
  • bomboniră
  • bomboniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boboni, bobonescverb

etimologie:
  • boboană MDA2 CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.