18 definiții pentru antracit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTRACIT s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, bogat în carbon, sărac în substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, bun combustibil. – Din fr. anthracite.

antracit sn [At: PONI, CH. 127 / V: (după fr) anthra- / Pl: ~uri / E: fr anthracite] (Mnr) Cărbune huilic superior.

*ANTRACIT sm. 💎 Cărbune de pămînt, foarte tare, care arde greu, dar produce multă căldură [fr.].

ANTRACIT, antracite, s. n. Cărbune de pământ de calitate superioară, având în compoziția sa mult carbon, puține substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, fiind un prețios combustibil. – Din fr. anthracite.

ANTRACIT s. n. Cărbune de pămînt de calitate superioară, foarte dens, de culoare neagră strălucitoare, considerat ca cel mai bun combustibil dintre cărbunii de pămînt.

ANTRACIT s. n. Cărbune de pămînt de calitate superioară, negru, lucios și foarte dens. – Fr. anthracite.

ANTRACIT s.n. Cărbune de pămînt superior, foarte bogat în carbon. [< fr. anthracite, cf. gr. anthrax – cărbune].

ANTRACIT s. n. cărbune natural superior, negru-sticlos, cu un procent mare de carbon. (< fr. anthracite)

ANTRACIT n. Cărbune de pământ de calitate superioară, negru-lucios, bogat în carbon. [Sil. an-tra-] /<fr. anthracite

antracit n. cărbune de pământ, mai vârtos ca huila și care arde foarte cu greu, dar dă o căldură mare fără flacări și fără fum.

*antracít n. (vgr. anthrakites, care seamănă a cărbune). Min. Un fel de cărbune de pămînt, maĭ uscat de cît cel obișnuit și care arde greŭ, dar dă căldură mare fără flacără și fără fum.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antracit s. m., pl. antraciți

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

antracit, (engl.= antracite) çărbune sup.,de culoare neagră, luciu semimetalic și spărtură concoidală, caracterizat printr-un conținut ridicat de carbon (92-98%) și putere calorică mare (8 200-9 000 calorii). În România, se găsește la Schela-Gorj.. V. și huilă, cărbune brun, lignit, turbă.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANTRACÍT (< fr. {i}; {s} gr. anthrax „cărbune”) s. n. Varietate de cărbune natural, foarte bogat în carbon (89,5-96,5 la sută), sărac în apă și materii volatile, având o putere calorică de c. 7.800-8,350 kcal/kg. Arde cu flacără scăzută, fără fum, formează cocs pulverulent și este un combustibil prețios.

Intrare: antracit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antracit
  • antracitul
  • antracitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • antracit
  • antracitului
plural
vocativ singular
plural
anthracit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antracitsubstantiv neutru

  • 1. Cărbune de pământ de calitate superioară, bogat în carbon, sărac în substanțe volatile și apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, bun combustibil. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.