AMÓRF, -Ă, amorfi, -e, adj. 1. (Despre substanțe), Care nu prezintă o structură cristalină, regulată; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Care nu este organizat, structurat etc. – Din fr. amorphe.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMÓRF ~ă (~i, ~e) 1) (despre substanțe) Care nu are structură cristalină. Fosfor ~. 2) fig. Care este neorganizat, nediferențiat. /<fr. amorphe
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMÓRF, -Ă adj. 1. (Despre corpuri) Care nu cristalizează, nu are formă precisă. 2. (Fig.) Nediferențiat, inform, moale; apatic; neorganizat. [< fr. amorphe, cf. gr. a – fără, morphe – formă].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMÓRF, -Ă adj. 1. (despre substanțe solide) care nu are formă cristalizată proprie. 2. fără formă precisă. 3. (fig.) nediferențiat; inform. 4. (fam.) indiferent, nepăsător, apatic. (< fr. amorphe, gr. amorphos)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMÓRF, -Ă, amorfi, -e, adj. 1. (Despre substanțe) Care nu prezintă o structură cristalină; p. ext. fără formă precisă. 2. Fig. Neorganizat, nediferențiat. – Fr. amorphe (< gr.).
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AMÓRF adj. 1. inform. (O masă ~ de ...) 2. (CHIM.) necristalin. (Substanță ~.)
Sursa: Sinonime |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
amórf adj. m., pl. amórfi; f. sg. amórfă, pl. amórfe
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
amórf, -ă adj. (vgr. ámorphos d. a-, fără, și morphé, formă. V. di- și poli-morf). Inform.
Sursa: Scriban |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
amorf, (engl.= amorphous) însușire a unui corp, a unei substanțe sau stări a materiei, caracterizată prin lipsa structurii reticulare interne; elementele chimi-ce din constituția substanței a. au o distribuție dezordonată, iar forma acesteia este lipsită de elemente regulate. Corpurile a. prezintă aspec-te foarte diverse, dar neregulate: mamelonare, reniforme, botrioidale, și provin fie din con-solidarea unor geluri (opal, vaterit, colofan), fie din răcirea sticlei vulcanice (obsidian). Optic, corpurile a. sunt izotrope. Din p.d.v. fizico-chimic, starea a. este instabilă, trecând cu timpul în stare cristalizată.
Sursa: Petro-Sedim |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink