ALTERNATÍVĂ, alternative, s. f. 1. Posibilitate de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud. 2. Relație între două judecăți în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNATÍVĂ ~e f. 1) Posibilitate de a alege între două soluții, căi sau variante, care se exclud. 2) Situație în care se află cineva, care are de făcut această alegere. [G.-D. alternativei] /<fr. alternative
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNATÍVĂ s.f. 1. Posibilitate de a alege între două lucruri, două căi, două soluții etc. 2. (Rar) Succesiune a două lucruri care vin rând pe rând. [< fr. alternative].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNATÍVĂ s. f. posibilitate sau necesitate de a alege între două soluții, situații etc. care se exclud. (< fr. alternative)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ALTERNATÍVĂ, alternative, s. f. Posibilitate de a alege între două soluții, două situații etc. – Fr. alternative.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

alternatívă s. f., g.-d. art. alternatívei; pl. alternatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink