ALIPÍ, alipesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) lipi, a (se) alătura, a (se) atașa. – A3 + lipi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A ALIPÍ ~ésc tranz. A face să se alipească; a alătura. /a + lipi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE ALIPÍ mă ~ésc intranz. A se apropia mult (de ceva sau de cineva); a se alătura. /a + lipi
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALIPÍ, alipesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) lipi, a (se) alătura, a (se) atașa. – Din a3 + lipi.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ALIPÍ vb. 1. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) aglutina, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se pot ~.) 2. v. agrega. 3. v. anexa.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alipí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. alipésc, imperf. 3 sg. alipeá; conj. prez. 3 sg. și pl. alipeáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
alipésc v. tr. (d. lipesc). Unesc, lipesc, alăturez, anexez: doŭă case alipite, o chitanță alipită scrisoriĭ (la scrisoare saŭ de scrisoare). V. refl. Fig. Prind simpatie: cînele se alipește de stăpîn, pisica e alipită caseĭ. – Barb. atașez (fr. attacher).
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink