ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc.; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau drept combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. – Din fr. alcool.

alcool [At: PONI, CH. 11 / V: (înv) ~cohol / P: ~co-ol / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: fr alcool] 1 sm Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2 sn (Șîs ~ etilic) Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc. Si: etanol, (pop) spirt. 3 sn (Îs) ~ denaturat Alcool (2) brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, folosit în industrie sau drept combustibil. 4 sn (Îs) ~ rafinat Alcool (2) brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. 5 sn (Îs) ~ sanitar Alcool (2) colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. 6 sn (Îs) ~ solidificat Polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 7 sn (Pex) Băutură alcoolică.

*ALCOOL (pl. -luri) sn. 🔬 1 Spirt ¶ 2 Principiu neutru neazotat format din carbon, hidrogen și oxigen, capabil de a se uni direct cu acizii și de a-i neutraliza formînd eteruri, cu eliminarea apei: ~ etilic, metilic ¶ 3 Lichid incolor, transparent, mai ușor decît apa, obținut prin tratarea spirtului ordinar cu var nestins sau barită [fr.].

ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc.; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ Alcool denaturat = alcool brut sau rafinat căruia i s-au adăugat denaturanți pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit în industrie sau ca combustibil menajer. Alcool rafinat = alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. Alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. Alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. 3. Băutură alcoolică. [Pr.: -co-ol] – Din fr. alcool.

ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2) alcooluri, s. n. 1. Substanță organică lichidă, volatilă și ușor inflamabilă, obținută prin distilarea unor substanțe zaharoase fermentate sau pe cale sintetică. ◊ Alcool etilic v. etilic. Alcool metilic v. metilic. 2. Băutură alcoolică. Excesul de alcool este vătămător sănătății.

ALCOOL, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, preparat prin fermentarea zahărului din cereale, fructe etc. și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, etc. 3. Băutură alcoolică. – Fr. alcool.

ALCOOL s.m. Compus obținut prin înlocuirea cu un oxidril a unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi. // s.n. (curent) Alcool etilic; spirt. ♦ băutură alcoolică. // (și în forma alcooli-, alcoolo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) alcool”, „alcoolic”. [Pron. -co-ol, pl. s.m. -li, s.n. -luri. / < fr. alcool, cf. ar. al-kohl – lucru subtil].

ALCOOL I. s. m. compus derivat din hidrocarburi prin substituirea cu un carbon saturat. II. s. n. lichid obținut prin fermentarea și distilarea vinului, a cerealelor etc.; alcool etilic, etanol; spirt. ◊ orice băutură alcoolică. (< fr. alcool)

*alcoól n., în chimie și m. (fr. alcool, d. ar. al-kohl, antimoniŭ porfirizat). Vechĭ. Pulbere impalpabilă. Azĭ. Spirt, lichid inflamabil scos din destilarea vinuluĭ și a altor lichide fermentate. – Alcoolu ferbe la 78° și nu îngheață. A fost descoperit (alcoolu etilic) de arabu Abu-Kazis, care a inventat alambicu (sec. XIII). În chimie alcooliĭ formează doŭă marĭ grupe ale idraților idrocarburilor.

alcohol sm vz alcool

alcool¹ (compus chimic) s. m., pl. alcooli

alcool¹ (compus chimic) s. m., pl. alcooli

alcool (chim.) s. m. (sil. -co-ol), pl. alcooli

alcool, pl. alcooluri (spirturi), alcooli (chim.)

alcool.