A1, a, s. m. 1. Prima literă a alfabetului limbii române. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime. 2. Sunet notat cu această, literă (vocală deschisă, nerotunjită medială).[Pl. și: (1, n.) a-uri]
Sursa: DEX '09 |
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A2 interj. (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. – Onomatopee.
Sursa: DEX '09 |
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului limbii române; sunetul notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit; totul, în întregime.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A2 interj. Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah (2).
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A3 prep. 1. (Precedă infinitivul scurt ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă. 3. (Intră în compunerea unor adverbe, locuțiuni adverbiale și prepoziționale și a unor substantive și adjective în care este inclus tot) De-a dreapta, atoatevăzător, atotputernic. – Lat. ad.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A5- Element de compunere care indică absența, excluderea etc. Amoral, anhidru. [Var.: an-] – Din fr. a-.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CAPPÉLLA adv., adj. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental. – Var. (după alte surse) a capella. – Loc. it.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A FORTIÓRI adj. (Despre raționamente) Care constă în trecerea de la o judecată la alta, în favoarea celei de-a doua judecăți existând tot atâtea temeiuri sau temeiuri în plus. – Loc. lat.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A GIÓRNO adv. (Italienism) Ca ziua. Luminat a giorno. [Pr.: -giór-] – Loc. it.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PRIÓRI adv. (Fil.) În mod aprioric. [Pr.: -pri-o-] – Din lat. a priori.
Sursa: DEX '98 |
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A4 prep. (Formează numerale distributive). De câte... 3 saci a 80 de kg. – Din fr. à.
Sursa: DEX '96 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CAPPÉLLA adv., adj. (Despre muzică sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental. – Loc. it.
Sursa: DEX '96 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFORTIÓRI adv., adj. invar. 1. Adj. invar. (Despre raționamente) Care constă în trecerea de la o judecată la alta, în favoarea celei de-a doua judecăți existând tot atâtea temeiuri sau temeiuri în plus. 2. Adv., adj. invar. (Livr.) (Care se impune) cu necesitate. [Pr.: -ti-o-] – Loc. lat.
Sursa: DEX '96 |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Atât majoritatea surselor, cât și etimologia, pledează pentru ortografierea în două cuvinte – a fortiori. -
gall
A1 prep. 1) (exprimă raport de identificare sau de asemănare) Miroase a trandafir. 2) (exprimă raport prezumtiv) Nu-i a bine. Vremea e a ploaie. /<lat. ad
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A2 interj. (se folosește pentru a exprima: a) bucurie, plăcere, admirație; b) surprindere, mirare; c) durere, întristare, regret, supărare; d) reamintire bruscă). /Onomat.
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CAPPÉLLA adv. (despre o compoziție muzicală sau despre o formație corală) Fără acompaniament instrumental. [Var. (după alte surse) a capella. / cuv. it.].
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PRIÓRI adv. Înainte de orice experiență; în mod aprioric. /<Cuv. lat.
Sursa: NODEX |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CAPÉLLA loc. adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Fără acompaniament instrumental. [Var. (după alte surse) a cappella. / < it. a cappela].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AFORTIÓRI adj. (Liv.) Care se impune cu necesitate, care este necesar. ♦ Formă de raționament constând în trecerea de la o judecată la alta datorită faptului că în favoarea celei de-a doua judecăți există tot atâtea temeiuri sau chiar mai multe. [< lat. a fortiori – cu atât mai mult].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Atât majoritatea surselor, cât și etimologia, pledează pentru ortografierea în două cuvinte – a fortiori. -
gall
A PRIÓRI adv., adj.invar. Înaintea oricărei experiențe, înainte de fapte, în mod aprioric. [Pron. -pri-o-ri. / < lat.sc. a priori – din ceea ce precedă].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOT A MOT adv. (Fam.) Cuvânt cu cuvânt; literal. [< fr. mot à mot].
Sursa: DN |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A-/AN- pref. „privativ, negativ”. (< fr. a-, an-, cf. gr. a-, an-, fără, lipsit de)
Sursa: MDN |
Adăugată de
tavi
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CAPPÉLLA loc. adj. și adv. (despre lucrări corale) fără acompaniament instrumental. (< it. a cappella)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A FORTIÓRI loc. adv., adj. inv. care se impune cu necesitate. ◊ (log.; despre raționamente) care constă în trecerea de la o judecată la alta pe baza faptului că în favoarea celei de-a doua judecăți există tot atâtea temeiuri. (< lat. a fortiori, cu atât mai mult)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A GIÓRNO loc. adv. (iluminat) ca ziua. (< it. a giorno)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A PRIÓRI loc. adj. și adv. (în mod) aprioric. (< lat. a priori, din ceea ce precedă)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MOT À MOT [MOTAMÓ] adv. (fam.) cuvânt cu cuvânt; literal. (< fr. mot à mot)
Sursa: MDN |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A3 prep. 1. (Precedă infinitivul ca formă-tip a verbului) A lucra. 2. (Exprimă un raport de comparație sau de asemănare) Miroase a pământ ♦ În semn de... Fluiera a pagubă (ISPIRESCU). 3. (Servește la alcătuirea unor construcții corespunzătoare genitivului). Atoateștiutor. ◊ (Intră în compunerea unor adjective) Atotcuprinzător. ♦ (Cu valoare de articol posesiv) Să le lege de codițele a trei cai neînhămați (RETEGANUL). 4. (Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale și prepoziționale) De-a dreapta. – Lat. ad.
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A1 s. m. invar. Prima literă a alfabetului și sunetul corespunzător. ◊ Expr. De la a la z = de la început până la sfârșit.
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A4 prep. (Introduce un numeral distributiv) De câte... 3 saci a 80 kg. – Fr. à.
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A2 interj. 1. Exclamație care exprimă diferite stări emotive: surprindere; admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare etc. 2. Exlamație care însoțește reamintirea bruscă a unui lucru omis.
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
APRIÓRI adv. (Fil.) În mod aprioric. [Pr.: -pri-o-] – Fr. a priori (lat. lit. a priori).
Sursa: DLRM |
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: În conformitate și cu celelalte surse, forma aprióri o considerăm greșită. -
gall
a7 / aa interj.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a1 (literă) s. m. / s. n., pl. a / a-uri
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a2 (sunet), s. m. pl. a
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a4 adj. pr. v. ăl1
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a5 art. v. al, ăl1
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a6 vb. aux. v. avea2
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a3 prep.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a frésco (it.) loc. adj., loc. adv.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
à la (fr.) prep. (à la Cluj)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
à la carte (fr.) [carte pron. cart] loc. adj., loc. adv.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
à la grecque (fr.) [grecque pron. grec] (grec-que) loc. adj., loc. adv.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
à la longue (fr.) [pron. alalõg] (lon-gue) loc. adj., loc. adv.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
à la russe (fr.) [pron. alarüs] loc. adj., loc. adv.
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
c-a (tempo rapid) conjcț. + vb. aux. (cred c-a venit)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ce-a pr. + vb. (Ce-a spus?)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
chou à la crème (fr.) [pron. șu a la crem] (crè-) s. n., pl. chou à la crème
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
mi-a pr. + vb. aux. (mi-a luat)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
n-a (tempo rapid) adv. + vb. aux. (n-a venit)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ne-a pr. + vb. aux. (ne-a dat)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
liastancu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
s-a pr. + vb. aux. (s-a dus)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
v-a pr. + vb. aux. (v-a văzut, v-a vedea)
Sursa: DOOM 2 |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a prep. – 1. (Înv.) Exprimă o relație spațială (cu sau fără ideea de mișcare): șezu a dreapta lui Dumnezeu (Coresi). – 2. (Înv.) Exprimă o relație temporală sau instrumental-modală: sîmbătă a prînzul cel mare (N. Costin). – 3. (Înv.) De la sensul spațial s-a dezvoltat un sens cauzal: mearsă în pădure a lemne (Dosoftei). – 4. Exprimă o relație de identitate, fie reală, fie presupusă: cîinii latră a om străin (N. Gane). – 5. Însoțește inf. scurt și (înv.) inf. lung. În primul caz, se suprimă la timpurile compuse cu inf. (voi fugi), după a ști și a putea (nu pot face nimic) și după un pron.rel.-inter. (n-are ce face). – 6. (Înv.) Însoțește gen. dat. nedeterminat: nice frate a frate va folosi, nice părinte a fecior (Varlaam). Lat. ad, al cărui rezultat romanic este în general a (Pușcariu 1; Candrea-Dens., 1; REW 136; DAR). Toate întrebuințările din rom. sînt romanice, chiar și gen.-dat.: cf. Pușcariu, Lr., 190 (citat din CIL, XIII, 2483: membra ad duos fratres, rom. membrele a doi frați). A fost înlocuit treptat și astăzi aproape complet, de la. Tendința actuală este de a i se limita folosirea la 4 și 5.
Sursa: DER |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a interj. – Exprimă surpriză, cu un sens secundar de mirare sau de indignare. Creație expresivă.
Sursa: DER |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A, a s. m. invar.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a prep.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a/aaa interj.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a cappélla loc. adj., loc. adv.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a fortióri loc. adv. (sil. -ti-o-)
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a giórno loc. adv. (sil. gior-)
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a prióri loc. adj., loc. adv. (sil. pri-o-ri)
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
aveá a fáce/aveá de-a fáce loc. vb.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de-a prep. (în loc. adv., inclusiv cele cu nume de jocuri, totdeauna; în construcții infinitivale numai în tempo rapid)
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de a prep. (în construcții infinitivale: de a munci, în tempo lent)
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
iárba-dátului-și-a-fáptului s. f.
Sursa: Ortografic |
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
1) a m. Prima literă și vocală a alfabetului latin (numită alfa în alfabetu gr. și az în cel cirilic), care reprezentă un sunet produs cu gura foarte deschisă și cu limba în stare de repaus: un A, doĭ saŭ doĭ de A. 2) a v. ajutător p. formarea pers. III sing. a perf. compus (lat. habet; it. ha, fr. a): a fost (în nord o fost). 3) a v. ajutător p. formarea viitorului, prescurtare din va. V. va. 4) a (lat. ad, it. a, fr. a) prep. care 1) precede infinitivu: a ști, e greŭ a ști (să știĭ) tot, era gata a-ĭ spune (să-ĭ spună); 2) arată relațiunea, asemănarea ori tendența: miroase a crin, seamănă o [!] vulpe, urlă a pustiŭ, face a răŭ, rațele fac a ploaie, trage a boĭer, (odinioară: ĭeșind a vînat azi: la vînat); 3) arată direcțiunea, locu, timpu saŭ modu și se scrie unită cu substantivu formând adverbe: îmĭ aduc aminte („la minte”), mă duc ori dorm acasă („la casa mea”), amează, amurg, alene; odinioară se scria despărțit: stînd în picioare cu șlicele a (în) mînă (N. Cost. 2,77); 4). exprimă genitivu și dativu adjectivelor și pronumelor nehotărîte și al numeralelor: înaintea a atîtea năroade (atîtor noroade), vorbe a niscaiva oameni, vorbe de la niște oameni, știutor a tot, știutor a toate (a-tot-știutor), tată a doĭ, a treĭ, a opt copiĭ; stăpîn a multe turme, stăpîn a cît pămînt vreĭ; i-a tăiat capul și luĭ, și a treĭ pruncĭ (V. de și de-a). 5) a (lat. illa, de unde vine și ĭa, dînsa) art. care arată genitivu sing. fem.: cartea e a luĭ, a eĭ. Vest. Art. fem. îld. cea: casa a mică, pl. casele ale (saŭ ăle) mici. V. aseară. 6) a- și în ainte [!] de vocale an-, prefix privativ grecesc uzitat în nomeclatura științifică: aseptic, acatalectic, anorganic, anemic. 7) -a, sufix care se adaugă pronumelor (izolate saŭ neurmate de substantiv) și adverbelor: acestora, oamenilor acestora, nimănuĭa, altuĭa, acuma, aicea. 8) a, interj. de mirare, admirare saŭ exclamare: A! Ce e asta? A! Dac' ar fi așa, bine ar fi! – Unit cu ba (scris mai corect a, ba se întrebuințează la o întrebare saŭ la exprimarea mirăriĭ ori îndoieliĭ: A, ba! Țara pĭere, și baba se pĭaptănă!
Sursa: Scriban |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ăl, a pron. și art., pl. ăĭ, ale; ăla, aĭa, pl. ăĭa, alea. Vest. Cel, cea: ăl-lalt (cel-lalt). Vorba ăluĭa, vorba celuĭa, adică „după cum zice o vorbă, un proverb”.
Sursa: Scriban |
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de-a V. de 1 și a 4.
Sursa: Scriban |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
de-a valma V. valma.
Sursa: Scriban |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
bric-à-brac s.n. (franțuzism) Adunătură de lucruri vechi, puse alandala ◊ „Acțiunea a fost plasată într-o singură odaie (atelierul pictoriței? budoarul ei?), hală domestică într-un fad bric-à-brac, cu o singură ușă, monotonizând, exasperant, intrarea și ieșirea personajelor.” R.lit. 17 IV 80 p. 17 (din fr. bric-à-brac; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
coregrafi(z)á vb. I A crea dansuri, balete ◊ „E frumos că multor străini li se oferă posibilitatea de a vâna la noi mistreți, de a-l vedea pe zeul Bachus călare pe un butoi, mâncând sarmale, și pe zeul Neptun coregrafiind într-un bar înconjurat de vestale în costume de baie.” I.B. 5 V 73 p. 1. ◊ „Cele două piese coregrafizate de M.R. [...] au fost viu aplaudate.” Sc. 8 I 77 p. 4 (din coregraf + -i[z]a; DEX-S)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
lúmea a pátra sint.s. Populația foarte săracă din țările dezvoltate ◊ „În mijlocul «societății de consum» o veritabilă «lume a patra» condamnată la existență în cercul vicios al sărăciei.” R.l. 7 IV 80 p. 6; v. și 24 XII 79 p. 6 (după fr. quart-monde; DMC 1965)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
lúmea a tréia sint.s. Denumire generică dată țărilor în curs de dezvoltare ◊ „Presa și «lumea a treia».” Cont. 6 VII 79 p. 12. ◊ „Necesitatea eliminării obstacolelor din calea exporturilor țărilor «lumii a treia».” Sc. 16 X 79 p. 4; v. și 12 X 79 p. 5; v. și brain-drain (după fr. tiers monde; cf. engl. Third World; PR 1952, BD 1966 – aici se afirmă că în fr. este folosit din 1940; DP)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
supergréu, -a adj. (fiz.) ◊ „Elemente supergrele? În natură ar fi existat elemente cu mult mai grele decât acelea pe care omul a fost capabil să le obțină cu ajutorul unei tehnologii costisitoare.” R.l. 31 III 72 p. 6 (din super- + greu; DEX-S)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tráge (a-și) vb. III A-și clădi sau cumpăra ceva, de obicei cu mijloace nu tocmai licite, mai ales de către noii îmbogățiți de după 1989 ◊ „Am primit aurul înapoi [țiganii], ne-am tras casele astea, cum să nu-l votăm pe Iliescu [...]” R.l. internaț. 28 XI 94. ◊ „Șmecherii și-au tras vile, mașini și costume în valută.” R.lit. 35/94 p. 24; v. și Expr. Mag. 19/95 p. 2
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vârsta a dóua sint.s. (ironic) Vârsta adultă ◊ „Chiar la intrarea în discotecă un tip, la vârsta a doua, beat, mi-a pus un pistol în tâmplă. Nu s-a întâmplat însă nimic.” R.l. 15 I 93 p. 4 (format după vârsta a treia)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vârsta a tréia sint.s. (eufemism) Perioda de după pensionare, bătrânețe ◊ „A treia vârstă. Într-un buletin consacrat vârstei a treia, Organizația Mondială a Sănătății apreciază că numărul persoanelor în vârstă se va dubla până în anul 2000. În 1970 existau în lume 304 milioane de persoane în vârstă de peste 60 de ani.” R.l. 7 V 79 p. 6. ◊ „Noi, gerontologii români, considerăm că metoda esențială de întârziere a proceselor degenerative de vârstă și de evitare a fenomenelor morbide la vârsta a treia este profilaxia.” Cont. 16 VI 79 p. 7. ◊ „Am văzut doi indexați de vârsta a treia cumpărând [...] biscuiți «Eugenia» privatizați.” R.l. 18 V 93 p. 1 [var. a treia vârstă] (după fr. troisième îge; DMN 1966; DEX-S)
Sursa: DCR2 |
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A1 s. m. invar. 1. Prima literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală deschisă nerotunjită medială). 2. (LOG.) Simbol pentru judecata universal-afirmativă. V. pătratul logic. 3. (MUZ.) Notație literală pentru sunetul la. 4. (METR.) Simbol pentru amper. 5. (MAT.) Simbol pentru arie.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A2 (lat. ad „către”) prep. 1. Precede infinitivul: a merge. 2. Intră în compunerea unor locuțiuni adverbiale: de-a lungul, de-a dreapta. 3. Exprimă un raport de asemănare, de identificare: miroase a fîn. ♦ În semn de... Fluieră a pagubă.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A3 (‹ fr.) prep. (Urmat de numerale) De cîte... 3 caiete a 2 lei.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Ä s. m. (METR.) Simbol pentru angström.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A BON ENTENDEUR, SALUT (fr.) salut pe cel care înțelege – Formulă prin care se atrage atenția asupra unor lucruri care nu pot fi spuse direct sau se relevă existența unor sensuri mai profunde ale unei alocuțiuni ori ale unui text.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A CONTRARIO (lat.) prin opoziție – Metodă de argumentare care demonstrează valabilitatea unei teze prin relevarea nonvalabilității celei opuse.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
À CONTRECOEUR (fr.) împotriva inimii – A face ceva à contrecoeur, împotriva propriei dorințe.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A HORSE! A HORSE! MY KINGDOM FOR A HORSE (engl.) un cal! un cal! (dau) regatul meu pentru un cal – Shakespeare, „Richard al III-lea”, act. V, scena 4. Cuvinte rostite de Richard al III-lea, înfrânt și încolțit, în bătălia de la Bosworth. Ele subliniază rolul hotărâtor, în amumite momente, al unui lucru căruia de obicei nu i se acordă importanță.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
À L’AMIABLE (fr.) prin bună înțelegere – A soluționa un diferend à l’amiable.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
À LA GUERRE COMME À LA GUERRE (fr.) la război ca la război – A te conforma unor condiții impuse sau unor situații dificile, în care ai ajuns fără voia ta.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
À LA LÉGÈRE (fr.) ușor, cu superficialitate – A privi lucrurile à la légère.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A NOVO (lat.) din nou; încă o dată – Afacere judiciară trimisă a novo în fața altei instanțe.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A QUELQUES CHOSE MALHEUR EST BON (fr.) și răul e bun la ceva – În tot răul este și un bine.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
À TORT ET À TRAVERS (fr.) fără noimă, fără vrute și nevrute – A vorbi à tort et à travers. V. și Ab hoc et ab hac.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A WOMAN’S FUTURE IS NOT WITH HER MOTHER (engl.) viitorul unei femei nu este alături de mama sa – G.B. Shaw, „Too true to be good”, 1114.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) ori iei, ori te lipsești – Modalitate de a propune un lucru care trebuie acceptat ca atare ori respins.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DU SUBLIME AU RIDICULE IL N’Y A QU’UN PAS (fr.) de la sublim la ridicol nu este decât un pas – Cuvinte pe care le-ar fi rostit Napoleon atunci când, aflat pe culmile gloriei, a suferit marea înfrângere de la Berezina.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GUERRE À OUTRANCE (fr.) război până la capăt – Acțiune distructivă, tenace, perseverentă și necruțătoare.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOMO SUM: HUMANI NIL A ME ALIENUM PUTO (lat.) sunt om: nimic din ceea ce e omenesc nu mi-e străin – Terențiu, „Heauton timorumenos”, act. I, scena 1, 25. Vers devenit expresie a sentimentului de solidaritate umană.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IL FAUT BONNE MÉMOIRE APRÈS QU’ON A MENTI (fr.) trebuie o memorie bună după ce ai mințit – Corneille, „Le menteur”, act IV, scena 5.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LA PLUS PERDUE DE TOUTES LES JOURNÉES EST CELLE OU L’ON N’A PAS RI (fr.) ziua cea mai (deplin) pierdută din toate este cea în care n-ai râs – Chamfort, „Maximes, caractères et anecdotes”, II.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LE GÉNIE N’EST AUTRE CHOSE QU’UNE GRANDE APTITUDE À LA PATIENCE (fr.) geniul nu este altceva decât o mare aptitudine pentru răbdare.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REVENONS A NOS MOUTONS (fr.) să revenim la oile noastre – „La farce du maître Pathelin”. Să revenim la subiect.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RIEN NE SERT DE COURIR, IL FAUT PARTIR A POINT! (fr.) nu folosește la nimic alergatul, trebuie să pornești la timp! – La Fontaine, „Le lièvre et la tortue”.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
THAT’S ONE SMALL STEP FOR A MAN, ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire – Primul mesaj adresat pământenilor de Neil A. Armstrong la pășirea pe solul lunar (21 iul. 1969).
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRUTH HAS A QUIET BREAST (engl.) adevărul are inimă liniștită – Shakespeare, „Richard III”, act. I, scena 3. Cel ce are cugetul curat nu are a se teme de nimic.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VIEN DIETRO A ME, E LASCIA DIR LE GENTI (lat.) vino după mine și lasă lumea să vorbească – Dante, „Purgatoriul”, V, 10.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
WHEN A TRUE GENIUS APPEARS ÎN THE WORLD, YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) când apare un adevărat geniu în lume, poți să-l recunoști după acest semn: toți ignoranții se unesc împotriva lui – J. Swift, „Thoughts on various subjects”.
Sursa: DE |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
greutatea specifică a min., (engl.= weight) mărime fizică scalară care exprimă greutatea unității de volum (g/cm3) a min. respective și se notează cu G. Depinde de compoziția chimică, structura și gradul de cristalizare și constituie o proprietate de diagnostic a min. Variază de la valori de 1,1 (chihlimbar) până la 22,5 (min. din grupa osmiridiu). În raport cu g.s. a bromoformului (2,9) se disting min. ușoare (G < 2,9): calcit, cuarț, feldspați și min. grele (G > 2,9): zircon, rutil, aur etc. G.s. a min. se determină prin scufundarea acestora în lichide dense („metoda plutirii”) sau prin metode hidrostatice bazate pe principiul lui Arhimede („metoda picno- metrului”).
Sursa: Petro-Sedim |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
regim de curgere a curentului (sedim.), (engl.= flow regim) parametru al unui curent eolian sau acvatic apreciat prin formele de fund care se nasc în patul său. Se pot distinge r.c.c. inf., când energia curentului este mică și se trece progresiv de la un pat neted la un pat cu microondulații și macroondulații, și r.c.c. sup. materializat printr-un pat plan.
Sursa: Petro-Sedim |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ECHIPAMENT DE MĂSURARE A DISTANȚEI sistem ce permite măsurarea spațiului dintre ipotenuza între aeronavă și stația de pe sol care poate transmite simultan cotele la 100 de aeronave cu o precizie de 3% din distanța măsurată.
Sursa: GTA |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INSTALAȚIA DE PROTECȚIE A ZBORULUI ansamblu complex de zbor destinat protecției zborului și a vieții pasagerilor și a echipajului, din această categorie făcând parte cele: de înălțime, de oxigen, antijivraj, antiincendiară și sanitară.
Sursa: GTA |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
MANETA DE ADMISIE A GAZELOR ÎN MOTOR mică pârghie de comandă care servește la modificarea turației motorului.
Sursa: GTA |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ORGANIZAREA AERIANĂ A SIGURANȚEI MARȘULUI acoperirea aeriană și apărarea antiaeriană a punctelor obligate în cazul deplasării organizate a trupelor dintr-un raion în altul folosind mijloacele de transport din dotare.
Sursa: GTA |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REVERSARE A TRACȚIUNII inversarea sensului de tracțiune a unui motor de aviație în scopul frânării rapide a aeronavei. În cazul propulsiei prin elice reversarea tracțiunii se obține prin inversarea pasului, în timp ce la propulsoarele reactive se recurge la retroversorii de jet (v.). Sin. reversie.
Sursa: GTA |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a 1. Numele primului sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din ev. med. În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, a este echivalentul lui la*. La popoarele romanice, literele au fost înlocuite în solmizare* (A = la). 2. În sistemul modurilor (I, 3), greg., A este confinalis* în modul dorian. După Glareanus, cu A începe modul eolian. 3. Abrev. pentru: alto*, altus, antifon*. V: acord; tonalitate (2); dualism; cifraj.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a cappella (loc. it. ca la capelă) 1. Cântare corală fără acompaniament* instrumental. Termenul provine de la spațiul rezervat unor altare laterale în interiorul bis. unde stăteau uneori și cântăreții. Conform tradiției, modelul cântării corale a. a fost muzica palestriniană, gândită și executată în Capela Sixtină (lipsită de orgă*) și care corespunde nu numai condițiilor acustice ale edificiului ci și principiilor de simplitate polifonică*, slujind inteligibilității textului, preconizate de Contrareformă. Muzica corală (v. cor) a sec. 19 a preluat acest principiu, făcând distincție între lucrările propriu-zis corale și cele cu acompaniament instr. sau orch. V. capelă. 2. V. alla breve.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a capriccio (loc. it. „după capriciu, după plac”), indicație de expresie mai ales tempo (2), ce dă interpretului libertatea de a imprima piesei sau fragmentului muzical astfel notat un caracter sau o mișcare (2) după dorință.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a deux v. a due.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a due (loc. it. „câte doi”, fr. à deux), indicație care, pentru instrumentele din aceeași familie consemnate la începutul partiturii* (2fl; 2ob; 2trp. etc.), notate pe același portativ*, presupune execuția aceluiași șir de note la unison* de către ambele instr. Indicația abrev. a 2 apare pe parcursul partiturii după divisi*.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a piacere (loc. it. „după plac, după dorință”). inidcație ce acordă executantului libertatea de a-și desfășura interpretarea, mai ales în ceea ce privește mișcarea, conform propriei lui dorințe.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a prima vista (loc. it., „la prima vedere”), expresie ce indică executarea unei lucrări muzicale fără studiu prealabil; prima lectură a unei piese muzicale. V. Solfegiere.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a tempo (loc. it.) v. al tempo.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a tre (loc. it. „în trei, câte trei”) 1. Indicație tehnică utilizată în partiturile* în care trei instrumente sunt notate pe un singur portativ* (ex. 3 trb.) și arată că, într-un pasaj notat cu un singur rând de note, cele trei instr. cântă la unison*. Abrev. a 3 (V. și a due). 2. Termen ce arată reunirea a trei partide instr. În sonata-trio („sonata a. t.”). V. sonată.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a vide (loc. it.) v. coardă.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
balais á jazz (cuv. fr.) v. mături.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sonata a tre (cuv. it.) v. sonată.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tromba a chiavi v. trompetă cu clape.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
vielle à roue (cuv. fr.) v. chironda.
Sursa: DTM |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Toma a Kempis (c. 1379-1471), călugăr din ordinul monahal Sf. Augustin, n. la Kempen (Renania), pe numele său Thomas Hamerken, canonic de cor și scriitor mistic german. I se atribuie celebra carte De imitatione Christi, tradusă în toate limbile europene în mai multe ediții.
Sursa: D.Religios |
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink