8 definiții pentru șupi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șupi1 [At: (a. 1662) CGR 161/2 / V: (reg) ~păi / Pzi: șup, ~pesc / E: ns cf ger dal schuppen „a ghionti, a îmbrânci”] 1-2 vri (Reg) A se năpusti. 3 vt (Trs; c. i. persoane) A bate (92).
șupi2 vt [At: CUV. D. BĂTR. I, 304 / Pzi: ~pesc / E: nct] 1 (Înv) A jefui. 2 (Olt) A fura (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘUPI vb. (ȚR) 1. A se repezi, a se năpusti. Cum le aduc banii și pungile, ei șupesc dă le numără ei singuri. ÎNV. 1642, 10r. 2. A bate, a lovi; a schingiui. Trupul acesta ce iaste împotrivă lui Dumnezeu și a multe răutăți și vinovat, cătră omorîrea caznelor a-l șupi și cu Isus Hrislos a se răstigni. C 1688, 425r. 3. A răpi, a fura; a lua. Razhištaju, șupesc, jăhuiesc. – Uhaplĕetŭ, șupeaște, apucă, răpeaște. ST. LEX., 304. Iară ea, sărind, îndată șupeaște cîte una dintr-însele și cu aceaea să hrăneaște. F 1700, 258r; cf. LEX., 68r; LEX. 1683, 13r; E 1717, 158v. ◊ Fig. Neaducindu-și ei aminte de toate, judecară. svre moarte, supindu-si ei spre vînzarea lui pre unul den ucenicii lui. VI 1671, 70v; cf. VI 1673, 42r; VI 1700, 42v; VI 1779, 151v. Etimologie necunoscută. Cf. germ. dial. schuppen „a înghionti, a îmbrînci”. Vezi și șupire, șupitor. Cf. s t o r o h ă n i, z m i c u r a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șupăi v vz șupi1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șupésc v. tr. (cp. cu cĭupesc). Cor. ș. a. Înhaț, înșfac.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘUPI vb. v. arunca, azvârli, bate, izbi, lovi, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șupi vb. v. ARUNCA. AZVÎRLI. BATE. IZBI. LOVI. NĂPUSTI. NĂVĂLI. PRECIPITA. REPEZI. SĂRI. TĂBĂRÎ. ZVÎRLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șupi2, șupesc, vb. IV 1. (înv.) a jefui; a răpi. 2. (despre persoane) a bate, a lovi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DAR, Scriban | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|