9 definiții pentru știolf
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
știolf1 i [At: UDRESCU, GL. / V: (reg) cio~ / E: fo] (Mun) Cuvânt care redă zgomotul produs de pașii cuiva care merge prin noroi1.
știolf2, știoalfă [At: M. I. CARAGIALE, C. 59 / V: (reg) ~oarfă, ștoalbă, ștoalfă, ștoarfă sf ștolf sm / Pl: ~i, ~oalfe / E: ns cf știolf] (Dep) 1 smf (Olt; Mun) Obiect de încălțăminte sau de îmbrăcăminte uzat. 2 sf (Reg) Femeie slabă și urâtă. 3 sf (Reg) Femeie bătrână. 4 sf (Pfm) Femeie de moravuri ușoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
știoarfă sf vz știolf2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștoalbă sf vz știolf2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștoalfă sf vz știolf2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștoarfă sf vz știolf2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștolf sm vz știolf2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
știolf1 interj. (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de pașii cuiva care merge prin noroi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
știolf2, știoalfă, s.m. și s.f. (reg.ș deprec.) 1. (s.m. și f.) obiect de încălțăminte sau îmbrăcăminte uzat. 2. (s.f.) femeie slabă, urâtă sau bătrână. 3. (pop.) femeie de moravuri ușoare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ștoar-fă
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||