12 definiții pentru șpring
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘPRING, șpringuri, s. n. (Mar.) Parâmă folosită pentru a ancora o navă (1). – Din engl. spring.
ȘPRING, șpringuri, s. n. (Mar.) Parâmă folosită pentru a ancora o navă (1). – Din engl. spring.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
șpring sn [At: LTR2 / Pl: ~uri / E: eg spring] (Mrn) Parâmă folosită pentru a ancora o navă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘPRING s.n. (Mar.) Parîmă pentru legarea navei, dată de la proră înapoi sau de la pupă înainte. [Var. spring. / < engl. spring].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘPRING s. n. parâmă pentru ancorarea navei. (< engl. spring)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spring sn [At: DN3 / Pl: ? / E: eg spring] Parâmă de legare sau de manevrare dată din bordul unei nave oblic față de axa sa longitudinală la o baba sau alt mijloc de amarare de pe chei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPRING s.n. (Mar.) Parîmă de legare sau de manevrare dată din bordul unei nave, oblic față de axa sa longitudinală la o baba, sau alt mijloc de amarare de pe chei. [Var. șpring. / < engl. spring].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPRING s. n. parâmă de legare sau de manevrare, dată din bordul unei nave, oblic față de axul său longitudinal, la o baba sau alt mijloc de amarare de pe chei. (< engl. spring)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șpring s. n., pl. șpringuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șpring s. n., pl. șpringuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șpring s. n., pl. șpringuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spring s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
șpring, șpringuri s. n. (intl.) furt comis prin folosirea cheilor potrivite.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șpring, șpringurisubstantiv neutru
etimologie:
- spring DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.