O definiție pentru șfaițuire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șfaițui vb. IV (reg.; despre mobilă) a lustrui.
Intrare: șfaițuire
șfaițuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |