șerbesc, ~ească a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~bești / E: șerb + -esc] (Înv) 1 Care aparține șerbilor (1). 2 Referitor la șerbi (1). 3 Caracteristic șerbilor (1).

ȘERBESC adj. (Mold.) Care aparține sau este propriu șerbilor; de șerb. Și șerbăsc botez să-ț iai sîrguiești, bunule. DM, 1^v. Încă și de șerbască mînă în Iordan a te boteza suferiși. DM, 8^r. Etimologie: șerb + suf. -esc. Vezi și șerb, șerbi, șerbie.

șerbesc, -ească, adj. (înv.) de șerb; care aparține șerbilor.