9 definiții pentru șabotă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘABOTĂ, șabote, s. f. Piesă grea de metal care susține nicovala la unele ciocane mecanizate, fiind așezată elastic pe fundația ciocanului. – Din germ. Shabotte.
șabotă sf [At: DT / Pl: ~te / E: ger Schabotte, fr chabotte] (Teh) Piesă grea de metal care susține nicovala la ciocanele mecanice de forjat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘABOTĂ, șabote, s. f. Piesă grea de metal care susține nicovala la unele ciocane mecanizate, fiind așezată elastic pe fundația ciocanului. – Din germ. Schabotte.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘABOTĂ s.f. Piesă metalică care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. [Cf. germ. Schabotte].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘABOTĂ s. f. piesă grea de metal care susține nicovala la un ciocan mecanic de forjat. (< germ. Schabotte)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘABOTĂ ~e f. Postament de metal al nicovalei la ciocanele mecanice (de forjare). /<germ. Schabotte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șabotă s. f., g.-d. art. șabotei; pl. șabote
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șabotă s. f., g.-d. art. șabotei; pl. șabote
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șabotă s. f., pl. șabote
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
șabotă, șabotesubstantiv feminin
- 1. Piesă grea de metal care susține nicovala la unele ciocane mecanizate, fiind așezată elastic pe fundația ciocanului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Schabotte DEX '09 DEX '98 DN