dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înnămeți vt [At: DA ms / Pzi: 3 ~țește / E: în- + nămeți] (Pop) A nămeți.

înămețésc, V. nămețesc.

nămețésc și nemețésc v. tr. (d. nămete). Vest. Troĭenesc. – Și înă- saŭ înnă-.

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNNĂMEȚIT adj. v. înzăpezit.

ÎNNĂMEȚIT adj. întroienit, înzăpezit, nămețit, troienit, (reg.) omețit.

ÎNNĂMEȚI vb. v. înzăpezi.

ÎNNĂMEȚI vb. a (se) întroieni, a (se) înzăpezi, a (se) nămeți, a (se) troieni, (reg.) a (se) omeți.

Intrare: înnămețit

înnămețit adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	înnămețit ‑nnămețit	înnămețitul înnămețitu‑ ‑nnămețitul ‑nnămețitu‑	înnămețită ‑nnămețită	înnămețita ‑nnămețita
nominativ-acuzativ	plural	înnămețiți ‑nnămețiți	înnămețiții ‑nnămețiții	înnămețite ‑nnămețite	înnămețitele ‑nnămețitele
genitiv-dativ	singular	înnămețit ‑nnămețit	înnămețitului ‑nnămețitului	înnămețite ‑nnămețite	înnămețitei ‑nnămețitei
genitiv-dativ	plural	înnămețiți ‑nnămețiți	înnămețiților ‑nnămețiților	înnămețite ‑nnămețite	înnămețitelor ‑nnămețitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)