5 definiții pentru înmărmurire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNMĂRMURIRE, înmărmuriri, s. f. Faptul de a înmărmuri; încremenire, înlemnire, împietrire. – V. înmărmuri.
ÎNMĂRMURIRE, înmărmuriri, s. f. Faptul de a înmărmuri; încremenire, înlemnire, împietrire. – V. înmărmuri.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înmărmurire sf [At: ZILOT, CRON. 69 / Pl: ~ri / E: înmărmuri] 1 (Mtp) Transformare în marmură. 2 (Fig) Nemișcare de groază, de frică etc. 3 (Fig) Uimire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A ÎNMĂRMURI ~esc 1. intranz. 1) A-și pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unei emoții puternice); a rămâne nemișcat; a încremeni; a înlemni; a împietri. ~ de groază. 2) A deveni stană (de piatră). 2. tranz. pop. A preface în stană (de piatră). /în + marmură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNMĂRMURIRE s. 1. v. petrificare. 2. împietrire, încremenire, înlemnire, înțepenire, paralizare, (fig.) înghețare. (~ cuiva de spaimă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNMĂRMURIRE s. împietrire, încremenire, înlemnire, înțepenire, petrificare, (înv, și pop.) mărmurire. (~ unui personaj din basme.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înmărmurire, înmărmuririsubstantiv feminin
- 1. Faptul de a înmărmuri. DEX '09 DEX '98sinonime: împietrire încremenire înlemnire
etimologie:
- înmărmuri DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.