ZDRĂNGĂNEL, zdrăngănei, s. m. (Pop.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănel s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.

zdrăngănel [At: DDRF / V: (pop) ~ncă~, zdrân~ / S și: sd~ / Pl: ~i și ~e / E: ctm zdrăngăni și clopoțel)] 1 sm și (rar) sn (Pop; mpl) Zurgălău (1). 2 sn (Fam; lpl) Podoabe (1).

zdrăngănel s.m. 1 (pop.) Clopoțel, zurgălău. 2 (fam.; lapl.) Podoabă. Cu atîtea zdrăngănele pe tine parcă ești o capră de Anul nou. • pl. -ei. și zdrîngănel s.m. /zdrăngăni + clopoțel, prin contaminare.

ZDRĂNGĂNEL zdrăngănei, s. m. (Reg.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrângănel s. m.] – Contaminare între zdrăngăni și clopoțel.

ZDRĂNGĂNEL, zdrăngănei, s. m. (Mai ales la pl.) Clopoțel mic și rotund; zurgălău. (Atestat în forma zdrîngănel) S-a-ntins poporul adunat, Să joace-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrîngăneii la opinci, Ca-n port de sat. COȘBUC, P. I 57. – Variantă: zdrîngănel s. m.

ZDRĂNGĂNEL, zdrăngănei, s. m. Clopoțel mic și rotund; zurgălău. [Var.: zdrîngănel s. m.] – Din zdrăngăni + [clopoț]el.

zdrăncănel sm vz zdrăngănel

zdrângănel sm vz zdrăngănel

zdrîngănel s.m. v. zdrăngănel.

sdrăngănei m. pl. clopoței: cu sdrăngănei la opinci COȘBUC.

zdrăngănel (pop.) s. m., pl. zdrăngănei, art. zdrăngăneii

zdrăngănel (pop.) s. m., pl. zdrăngănei, art. zdrăngăneii

zdrăngănel s. m., pl. zdrăngănei, art. zdrăngăneii

ZDRĂNGĂNEL s. v. clopoțel, zurgălău.

zdrăngănel s. v. CLOPOȚEL. ZURGĂLĂU.