12 definiții pentru vâslire
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VÂSLIRE, vâsliri, s. f. Acțiunea de a vâsli și rezultatul ei; lopătare, vâslit. – V. vâsli.
VÂSLIRE, vâsliri, s. f. Acțiunea de a vâsli și rezultatul ei; lopătare, vâslit. – V. vâsli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
vâslire [At: N. TEST. (1648), 170v/14 / V: (înv) vânslare, vâns~, ~lare / Pl: ~ri / E: vâsli] 1 Mânuire a vâslelor1 (1) în apă, în scopul manevrării sau al înaintării unei ambarcații Si: lopătare, vâslit, (rar) ramare. 2 (Înv; îf vânslare) Navigare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vânslare sf vz vâslire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vânslire sf vz vîslire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vâslare sf vz vâslire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vîslire s.f. Acțiunea de a vîsli și rezultatul ei; vîslit. • pl. -i. /v. vîsli.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VÎSLIRE, vîsliri, s. f. Acțiunea de a vîsli; lopătare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vâslire s. f., g.-d. art. vâslirii; pl. vâsliri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vâslire s. f., g.-d. art. vâslirii; pl. vâsliri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vâslire s. f., g.-d. art. vâslirii; pl. vâsliri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VÂSLIRE s. v. vâslit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
VÎSLIRE s. lopătare, vîslit.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
vâslire, vâslirisubstantiv feminin
etimologie:
- vâsli DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.