6 definiții pentru voreț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
voreț sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) dvo~, ~răț, vur~ (Pl: vurețe) / Pl: ~e, ~uri / E: bg дворец] 1 (Ban) Loc îngrădit în jurul unei gospodării țărănești Si: curte (2), ogradă. 2 (Ban; Trs) Loc îngrădit situat pe o pășune sau în apropierea casei, unde se adăpostesc oile sau caprele Vz staul. 3 (Ban) Strungă1. 4 (Reg) Îngrăditură la stână unde stau oile. 5 (Reg) Adăpost de iarnă pentru oi. 6 (Reg) Loc unde sunt hrănite oile iarna. 7 (Reg) Loc unde ciobanii închid oile (noaptea) cu scopul de a îngrășa pământul. 8 (Reg; sst) Loc unde fată oile. 9 (Reg) Staniște (pentru cai). 10 (Reg; îf vorăț) Construcție rudimentară la câmp sau la munte, servind ca locuință temporară lucrătorilor.
vorăț sn vz voreț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vureț sn vz voreț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
VOREȚ s. v. curte, ogradă, staul.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
voreț s. v. CURTE. OGRADĂ. STAUL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
voreț (-țe), s. n. – (Banat) Curte, ogradă. Sb. dvorac (Candrea).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||