opțiuni
  • info

5 definiții pentru uscățele

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

USCĂȚELE s. f. pl. 1. Prăjitură făcută din bucățele de aluat dospit, prăjite în grăsime. V. minciună (II). 2. Uscătură (1). Haideți la pădure să aducem uscățele, să ne facă mama voastră plăcinte. RETEGANUL, P. I 44.

USCĂȚEL, -EA, -ICĂ, uscăței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el. – Uscățică: cu schimbare de sufix.

uscățel, ~ea [At: (a. 1826) IORGA, S. D. XII, 212 / Pl: ~ei, ~ele / E: uscat2 + -el] 1 a Uscat2 (27). 2 sfp Uscătură (6). 3 sf (Mpl) Uscătură (10). 4 sfp (Bot; reg) Flori-de-pai (Helychrysum bracteatum).

USCĂȚEL, -ICĂ, uscaței, -ele, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. S. f. pl. Crengi subțiri și uscate; uscături (1). 3. S. f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucățele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el, -ică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uscățel adj. m., pl. uscăței; f. uscățică, pl. uscățele

Intrare: uscățele
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular — —
plural
  • uscățele
  • uscățelele
genitiv-dativ singular — —
plural
  • uscățele
  • uscățelelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uscățele, uscățelesubstantiv feminin plural

  • 1. Crengi subțiri și uscate; uscături (1.). DEX '09 DLRLC
    sinonime: uscătură
    • format_quote Haideți la pădure să aducem uscățele, să ne facă mama voastră plăcinte. RETEGANUL, P. I 44. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.