8 definiții pentru untar (persoană)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNTAR, (1) untari, s. m., (2) untare, s. n. 1. S. m. (Rar) Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S. n. (Reg.) Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar.
untar [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~i sm, ~e sn / E: unt2 + -ar] 1 sm Persoană care se ocupă cu vânzarea untului2 (1). 2 sn (Reg) Putinei.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNTAR, (1) untari, s. m., (2) untare, s. n. 1. S. m. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S. n. Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
UNTAR1, untari, s. m. Muncitor care lucrează în industria laptelui, la prepararea untului.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UNTAR2 ~i m. rar Lucrător specializat în producerea untului. /unt + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
untar1 (persoană) (rar) s. m., pl. untari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
untar1 (persoană) (rar) s. m., pl. untari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
untar (persoană) s. m., pl. untari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
untar, untarisubstantiv masculin
- 1. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
- Unt + sufix -ar. DEX '09 DEX '98 NODEX