umflare sf [At: HERODOT (1645), 197 / V: (îrg) îm~ / Pl: ~lări / E: umfla] 1 Mărire a volumului unui obiect Si: (rar) umflat¹ (1). 2 Mărire a volumului unor organe sau cavități anatomice, mai ales a abdomenului Si: balonare (2), (rar) umflat¹ (2). 3 (Pan) Dilatare a firelor textile. 4 Înfoiere. 5 Mărire a volumului unui obiect din lemn prin absorbție de lichid sau prin micșorarea presiunii. 6 Creștere a nivelului unei ape. 7 (Înv) Flux (1). 8 Umflătură (6). 9 (Fam; fig) Ridicare intenționată a unor prețuri, sume de bani etc.

UMFLARE, umflări, s. f. Acțiunea de a (se) umfla și rezultatul ei.

înflare sf vz umflare

umflare s. f., g.-d. art. umflării; pl. umflări

umflare s. f., g.-d. art. umflării; pl. umflări

umflare s. f., g.-d. art. umflării; pl. umflări

UMFLARE s. 1. v. dilatare. 2. v. holbare. 3. v. inflamare. 4. v. tumefiere. 5. v. creștere.

UMFLARE s. v. apucare, exagerare, înhățare, înșfăcare, luare, prindere.

UMFLARE s. 1. dilatare. (~ unui corp.) 2. bulbucare, căscare, holbare, mărire, zgîire, zgîit, (pop. și fam.) belire, bleojdire, (pop.) boboșare, boldire. (~ ochilor.) 3. (MED.) congestionare, inflamare, inflamație, iritare, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, (reg.) bobotire. (~ unei plăgi.) 4. (MED.) inflamare, inflamație, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, tumefacție, tumefiere, (reg.) bobotire. (~ unui țesut.) 5. creștere, mărire, ridicare. (~ apelor în matca loc.)

umflare s. v. EXAGERARE. ÎNHĂȚARE. ÎNȘFĂCARE. LUARE. PRINDERE.