8 definiții pentru tălpuit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂLPUIT s. n. Faptul de a tălpui.V. tălpui.

TĂLPUIT s. n. Faptul de a tălpui.V. tălpui.

tălpuit sn [At: ALEXI, W. / Pl: (nob) ~uri / E: tălpui] 1-2 Tălpuire (1-2).

TĂLPUIT s. n. Faptul de a tălpui; tălpuire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TĂLPUIT s. pingelire, pingeluire, tălpuire. (~ pantofilor.)

Intrare: tălpuit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tălpuit
  • tălpuitul
  • tălpuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • tălpuit
  • tălpuitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tălpuitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi tălpui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.