6 definiții pentru tunărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tunărire sf [At: BĂLCESCU, M. V. 151 / Pl: (nob) ~ri / E: tunări] (Înv) Tragere cu tunul1 (8).

TUNĂRIRE s. f. (Învechit) Acțiunea de a tunări; bombardare. Văzînd ai noștri că nu izbutesc astfel, se mărginiră a urma cu tunărirea de bombe și ghiulele. BĂLCESCU, O. II 114.

TUNĂRIRE s. f. (Înv.) Acțiunea de a tunări; bombardare.

tunărire f. canonadă: cu tunărirea înfricoșătoare de bombe BALC.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: tunărire
tunărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tunărire
  • tunărirea
plural
  • tunăriri
  • tunăririle
genitiv-dativ singular
  • tunăriri
  • tunăririi
plural
  • tunăriri
  • tunăririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tunărire, tunăririsubstantiv feminin

  • 1. învechit Acțiunea de a tunări. DLRLC
    • format_quote Văzînd ai noștri că nu izbutesc astfel, se mărginiră a urma cu tunărirea de bombe și ghiulele. BĂLCESCU, O. II 114. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.