TRIPL(O)- elem. „triplu, întreit”. (< fr. tripl/o/-, cf. gr. triploos)

TRIPLO- „triplu, întreit”. ◊ gr. triploos „întreit” > fr. triplo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. triplo-. □ ~blastic (v. -blastic), adj., care are trei pături germinale; ectoderm, endoderm și mezoderm; ~caul (v. -caul), adj., 1. Cu trei tulpini sau axe vegetale. 2. Cu axele de ordinul al treilea rezultate din mugurii laterali ai axei de ordinul al doilea; ~id (v. -id), adj., (despre celule) care conține de trei ori numărul haploid de cromozomi; ~stemonie (v. -stemonie), s. f., dispoziție a staminelor în trei cicluri; ~stih (v. -stih), adj., (despre celule) dispus în trei rînduri sau serii.

TRIPL-, v. TRIPLO-. □ ~opie (v. -opie), s. f., defect de vedere care constă în a vedea de trei ori imaginea aceluiași obiect.