9 definiții pentru trestioară
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRESTIOARĂ, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina înaltă, asemănătoare cu trestia (Calamagrostis). [Pr.: -ti-oa-] – Trestie + suf. -ioară.
TRESTIOARĂ, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina înaltă, asemănătoare cu trestia (Calamagrostis). [Pr.: -ti-oa-] – Trestie + suf. -ioară.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
trestioară sf [At: CONACHI, P. 262 / P: ~ti-o~ / Pl: ~re / E: trestie + -ioară] 1-4 (Șhp) Trestie (1-2) (mică) Si: (pop) trestică (1-4), trestiuță (1-4), (reg) trestiche (1-4). 5 (Șîc ~-de-pădure) Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, asemănătoare cu trestia (1), cu frunze lungi sau răsucite, cu flori alburii sau violacee (Calamagrostis arundinacea). 6 (Și îae) Planta Calamagrostis pseudophragmites. 7 (Și îae) Planta Calamagrostis canescens. 8 (Bot; reg) Iarbă-albă (Phalaris arundinacea).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRESTIOARĂ, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. Vede... frageda trestioară după vînturi cum se pleacă. CONACHI, P. 262. La casa cu trestioară, Trage Năiță să moară. TEODORESCU, P. P. 288. M-oi face mai bine Ca să scăp de tine, Trestioară-n baltă, Subțire și naltă. ALECSANDRI, P. P. 8. ◊ (Metaforic) Întîlnii o fetișoară, cu cosița gălbioară, Cu mijloc de trestioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. 2. Plantă erbacee asemănătoare cu trestia, avînd pînă la 1 m înălțime și crescînd în tăieturi de păduri din regiunile de munte și de coline (Calamagrostis arundinacea).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRESTIOARĂ ~e f. (diminutiv de la trestie) Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu trestia, dar cu tulpina mai mică. /trestie + suf. ~oară
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trestioară (desp. -ti-oa-) s. f., g.-d. art. trestioarei; pl. trestioare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trestioară (-ti-oa-) s. f., g.-d. art. trestioarei; pl. trestioare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trestioară s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. trestioarei; pl. trestioare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TRESTIOARĂ s. (BOT.) (reg.) trestică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TRESTIOARĂ s. (BOT.) (reg.) trestică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: tres-ti-oa-ră
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
trestioară, trestioaresubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui trestie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: trestică
- Vede... frageda trestioară după vînturi cum se pleacă. CONACHI, P. 262. DLRLC
- La casa cu trestioară, Trage Năiță să moară. TEODORESCU, P. P. 288. DLRLC
- M-oi face mai bine Ca să scăp de tine, Trestioară-n baltă, Subțire și naltă. ALECSANDRI, P. P. 8. DLRLC
- Întîlnii o fetișoară, cu cosița gălbioară, Cu mijloc de trestioară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
-
- 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina înaltă, asemănătoare cu trestia (Calamagrostis). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Trestie + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09