opțiuni
  • info

9 definiții pentru săgetare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂGETARE, săgetări, s. f. Acțiunea de a săgeta și rezultatul ei. – V. săgeta.

săgetare sf [At: CORESI, EV. 14 / Pl: ~tări / E: săgeta] 1 Tragere cu săgeata (1) Si: săgetat1 (1), săgetătură (1). 2 Țintire cu săgeata (1) Si: săgetat1 (2), săgetătură (2). 3 Străpungere cu săgeata (1) Si: săgetat1 (3), săgetătură (3). 4 Rănire cu lovituri de săgeată Si: săgetat1 (4), săgetătură (4). 5 Ucidere prin lovituri de săgeată (1) Si: săgetat1 (5), săgetătură (5). 6 (Îcr) Distanță parcursă de o săgeată (1) azvârlită din arc Si: (înv) săgetătură (6). 7 (Pop; fig; în credințe și în superstiții) Provocare (în mod brusc) de dureri fizice intense, suferință mare ori moarte. 8 Privire insistentă (și adesea aspră, dezaprobatoare). 9 Răspândire de raze, radiații. 10 Deplasare în mare viteză (și în linie dreaptă). 11 (Rar) Străbatere a înălțimilor. 12 (Rar; d. construcții) Dominare a unei construcții prin înălțime.

SĂGETARE, săgetări, s. f. Acțiunea de a săgeta și rezultatul ei. – V. săgeta.

SĂGETARE, săgetări, s. f. Acțiunea de a săgeta și rezultatul ei; tragere cu arcul. Copilul... învăța meșteșugul săgetării. ISPIRESCU, U. 20. ♦ Fig. Sclipire, rază de lumină. Porniră într-acolo, cu junghiurile și chimirurile late sticlind în săgetările soarelui. SADOVEANU, O. I 31. ♦ Mișcare repede și în linie dreaptă. Lăstunii din ajun făceau în jurul turlei bisericii aceleași cercuri, aceleași săgetări învălmășite, cu dulci țîrîiri cristaline. SADOVEANU, O. VII 208.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

săgetare s. f., g.-d. art. săgetării; pl. săgetări

săgetare s. f., g.-d. art. săgetării; pl. săgetări

săgetare s. f., g.-d. art. săgetării; pl. săgetări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂGETARE s. săgetat, săgetătură.

SĂGETARE s. săgetat, săgetătură.

Intrare: săgetare
săgetare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săgetare
  • săgetarea
plural
  • săgetări
  • săgetările
genitiv-dativ singular
  • săgetări
  • săgetării
plural
  • săgetări
  • săgetărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săgetare, săgetărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a săgeta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: săgetat săgetătură
    • 1.1. Tragere cu arcul. DLRLC
      • format_quote Copilul... învăța meșteșugul săgetării. ISPIRESCU, U. 20. DLRLC
    • 1.2. figurat Sclipire, rază de lumină. DLRLC
      • format_quote Porniră într-acolo, cu junghiurile și chimirurile late sticlind în săgetările soarelui. SADOVEANU, O. I 31. DLRLC
    • 1.3. Mișcare repede și în linie dreaptă. DLRLC
      • format_quote Lăstunii din ajun făceau în jurul turlei bisericii aceleași cercuri, aceleași săgetări învălmășite, cu dulci țîrîiri cristaline. SADOVEANU, O. VII 208. DLRLC
etimologie:
  • vezi săgeta DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.