10 definiții pentru sădit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂDIT s. n. Sădire. – V. sădi.

SĂDIT s. n. Sădire. – V. sădi.

sădit1 sn [At: VISSARION, B. 32 / E: sădi] 1-2 Sădire (1-2). 3 (Îrg) Butășire (1).

SĂDIT s. n. Faptul de a sădi; sădire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SĂDIT s. v. butășire, butășit.

SĂDIT s. plantare, plantat, punere, pus, răsădire, răsădit, sădire, transplantare, (rar) transplantație, (pop.) presădire, (înv.) plantație. (~ puieților.)

Intrare: sădit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sădit
  • săditul
  • săditu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sădit
  • săditului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săditsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi sădi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.