7 definiții pentru supraîncărcare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPRAÎNCĂRCARE, supraîncărcări, s. f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei. [Pr.: -pra-în-] – V. supraîncărca.
SUPRAÎNCĂRCARE, supraîncărcări, s. f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei. [Pr.: -pra-în-] – V. supraîncărca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
supraîncărcare sf [At: PREV. ACCID. 8 / Pl: ~cări / E: supraîncărca] 1 Încărcare a unor vehicule sau recipiente peste măsură. 2 Împovărare exagerată a cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SUPRAÎNCĂRCARE, supraîncărcări, s. f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SUPRAÎNCĂRCARE s.f. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei; suprasolicitare. [< supraîncărca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
supraîncărcare (desp. su-pra-) s. f., g.-d. art. supraîncărcării; pl. supraîncărcări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
supraîncărcare (su-pra-) s. f., g.-d. art. supraîncărcării; pl. supraîncărcări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
supraîncărcare s. f. (sil. -pra-) → încărcare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: su-pra-
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
supraîncărcare, supraîncărcărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a supraîncărca și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: suprasolicitare
etimologie:
- supraîncărca DEX '09 DEX '98 DN