2 definiții pentru suprapunctat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUPRAPUNCTA vb. tr. a ridica (fraudulos) punctajul unui candidat sau concurent la un examen, la o competiție. (< supra1- + puncta)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
suprapuncta vb. → puncta
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: suprapunctat
suprapunctat participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
suprapunctare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)