opțiuni
  • info

7 definiții pentru supralicitare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUPRALICITARE, supralicitări, s. f. Acțiunea de a supralicita. – V. supralicita.

SUPRALICITARE, supralicitări, s. f. Acțiunea de a supralicita. – V. supralicita.

supralicitare sf [At: RALEA, S. T. I, 201 / Pl: ~tări / E: supralicita] 1 Mărire a unei oferte. 2 Exagerare în aprecierea unui fapt, în folosirea unui procedeu etc.

SUPRALICITARE s.f. Acțiunea de a supralicita; supralicitație. [< supralicita].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

supralicitare (desp. su-pra-) s. f., g.-d. art. supralicitării; pl. supralicitări

supralicitare (su-pra-) s. f., g.-d. art. supralicitării; pl. supralicitări

supralicitare s. f. (sil. -pra-) → licitare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SUPRALICITARE s. v. supralicitație.

Intrare: supralicitare
supralicitare substantiv feminin
  • silabație: su-pra- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • supralicitare
  • supralicitarea
plural
  • supralicitări
  • supralicitările
genitiv-dativ singular
  • supralicitări
  • supralicitării
plural
  • supralicitări
  • supralicitărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

supralicitare, supralicitărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi supralicita DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.