2 definiții pentru sumator (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SUMATOR, -IE[1] I. adj. (mat.) care marchează sumația, adunarea. II. s. n. circuit care efectuează adunarea sau scăderea într-un calculator. (< engl. summatore)
- Forma de feminin nu corespunde cu cea de masculin; una din ele este greșită. — gall
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sumator adj. m., pl. sumatori; f. sg. și pl. sumatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: sumator (adj.)
sumator2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
sumator, sumatoareadjectiv
- 1. Care marchează sumația, adunarea. MDN '00
etimologie:
- summatore MDN '00