7 definiții pentru sulfurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SULFURARE, sulfurări, s. f. Acțiunea de a sulfura și rezultatul ei. – V. sulfura.
SULFURARE, sulfurări, s. f. Acțiunea de a sulfura și rezultatul ei. – V. sulfura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sulfurare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~rări / E: sulfură] 1 Tratare cu sulfură (6) de carbon a boabelor de cereale, de mazăre, de fasole etc. pentru distrugerea dăunătorilor Si: (rar) sulfuraj (1). 2 Injectare în sol a sulfurii (6) de carbon, pentru distrugerea larvelor și insecteor vătămătoare pentru plante Si: (rar) sulfuraj (2). 3 Tratare cu pulbere de sulf2 a plantelor bolnave de făinare Si: (rar) sulfuraj (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SULFURARE, sulfurări, s. f. Acțiunea de a sulfura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SULFURARE s.f. Acțiunea de a sulfura și rezultatul ei. [< sulfura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sulfurare s. f., g.-d. art. sulfurării; pl. sulfurări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sulfurare s. f., g.-d. art. sulfurării; pl. sulfurări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sulfurare s. f., g.-d. art. sulfurării; pl. sulfurări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sulfurare, sulfurărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a sulfura și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- sulfura DEX '09 DEX '98 DN